… sau fiinta iubita si felul cum aceasta-si lasa amprenta asupra fiintei tale. Asupra tuturor simturilor… Caci iubirea ei este iubire-flacara, este cantec, lumina, primavara.
Pentru ca “surasul ei infloreste Pamantul. Cantecul ei, inmiresmeaza Cerul. Iubirea ei, vibreaza Dumnezeirea” iar lumina ei “trebuie lasata sa patrunda in noi prin toate fibrele fiintei, ca un alabastru, invesmantandu-ne simtirea si sangele, care freamata de la inceputul chemarii, ca un candelabru de aur.” (Gheorghe Constantin Nistoroiu)
